Autor: 1 TV Bacau
Ministrul Berceanu își aruncă din nou freza spre camerele de luat vederi. Colțurile gurii i se mișcară într-un fel de zâmbet ce ar fi putut fi la fel de bine și o strâmbătură, și în stilul său de fante acrit, cinic până și-n somn, rapid, doar, dintr-o mișcare, mai face o tăietură, un buzunăraș, în trupul diform al spațiului public: “În campania electorală nu a existat niciun partid atât de sinucigaș încât să spună că ne ducem spre prăpastie. A fost o miniciună prin omisiune”, a fulgerat lama pe care Berceanu parcă o ține undeva, sub limbă. Adică, atunci când promiteau că vor mări salariile, pensiile, știau că nu sunt bani. Dar ei veneau valuri, valuri, numai în Bacău se număraseră între ei, într-o duminică, vreo 30 de mii de portocalii, călcau fiecare oraș și în larma aclamațiilor, a goarnelor și a acordeoanelor, promiteau că vom suge numai ciubuc vreme de patru ani și vom bea numai apă cu trandafiri.
Da, minciuna a stat cu regele la masă și regele s-a ospătat, a închinat cu și pentru ea, i-a auzit șoapta dulce în ureche, i-a simțit răsuflarea fierbinte, lacomă pe gât, a strâns-o în brațe și, în timp ce îi cântau bacantele prin sala de ospăț, o fi râs. Un râs de om sănătos, mucalit și cumva grosolan, râsul celui care are conștiința propriei puteri.
Surprinzător, sau mai degrabă nu, nimeni nu sare, nimeni nu-și dă demisia, nimeni nu regretă, nu se pocăiește nimeni. Ce mare lucru să minți în România? Ce mare lucru ca minciuna să fie sistem și literă de lege? Ce mare lucru să fim o mică omisiune, un rest, mizeria plebea?
Și să nu-mi spuneți că ei înțeleg ceva din toată drama aceasta sau că, admițând că înțeleg, regretă! Nu, nici vorbă! Udrea zice așa:“În perioada asta, să ai și funcție publică și să iei și bani de la stat creează o problemă de imagine. Trebuie înțeles lucrul acesta, e un sacrificiu”. Grija ei este numai temporară și doar de imagine, adică tot o manipulare, o minciună, cât despre partea cu sacrificiul Udrei... mai bine să-l trecem la bancuri cu blonde. Probabil nu mai pot să discearnă. Au stat cu minciuna la masă atât de mult timp, încât nu mai disting neghina de grâu.
Pentru ei totul se reduce la o minciună prin omisiune și la perioadă. Grija lor e să treacă perioada asta, să reușească să-și mai fardeze puțin imaginea, dându-și afacerile părinților, unchilor, mătușilor, nepoților... Ăsta da sacrificiu! Mă gândeam într-un rând că toți sau aproape toți sunt vânduți americanilor, evreilor, ungurilor, rușilor, CIA, KGB, Mossad, MI5... pentru că lucrează cu atât de mult succes la distrugerea țării acesteia de parcă numai niște forțe străine, oculte și obligatoriu rău intenționate le-ar dirija acțiunile. Or fi probabil și destule cozi de topor, dar cred că nici nu prea e nevoie de prea multă investiție din afară. Ei s-au vândut minciunii. Sunt cu siguranță minciuni mult mai usturătoare decât cele devoalate zilele acestea pe la televizor. Și așa cum se știe, tatăl minciunii este ...diavolul. Un diavol politicos, corect politic până în măduva oaselor. Sau mai bine zis până în măduva Gheenei.
Sebi Sufariu
03.06.2010
Pentru că nu avem autostrăzi şi şosele de centură, dar suntem umflaţi de amenzi [ ... ]
În istoria unei lumi, a unui oraș, poți intra galant, de exemplu, cu imaginea unei competențe cuceritoare, unui șarm politic devastator, unor principii mai ferme decât granitul. Poți intra de asemenea abrupt, prin inițiative răscolitoare pentru cei care nu [ ... ]
Lampa de la ML. La 85 de ani, bătrânii întelepţi îşi cresc nepoţii, dacă au fost binecuvantaţi cu asta, şi se gândesc că nu vor duce pe lumea cealaltă decât obrazul fin şi spatele drept. Costică a ales [ ... ]
Daca i-ai spune unui tânăr că America reprezintă şi altceva decât Hollywood, Elvis, blue-jeans, Coca-Cola, muzica, automobile, zgarie-nori, ar ridica din umeri. Orice ar fi, Statele Unite ale Americii înseamnă în primul rând pentru cei mai mulţi, tineri sau [ ... ]
Prietene, de această dată, fac parte din acea categorie care a refuzat să mai aleaga prin paradigma răului așa zis mai mic. Aș fi preferat, desigur, să aleg dintre diferite variante ale binelui dar, nu a fost și nici nu știu dacă va fi vreodată posibilă acestă [ ... ]
Astăzi, Doamna a zis că vorbeşte cu tata, să nu mă mai bată. A mai zis, da’ poate acu chiar vorbeşte. Poate că dacă mân caprele până vine acasă şi nu mă vede, nu mă mai bate. Mă dpare capu’, aici, după ureche. Ce tare e colţul de la plită [ ... ]
Oficiosul PSD a scremut miercuri, 5.08, un editorial, nesemnat, despre două doamne. Aparte de calitatea asta, doamnele conduc două primării. Din relatările de la evenimentul care a generat voma din oficios, una din doamne pare a fi Gabriela Iacobescu, primar de [ ... ]
Desigur , este vorba de acea Americă văzută de către unii ca un paradis terestru. De acea federaţie de state, unite, care se pretinde a fi campioana democraţiei. O intervenţie avizată în putreziciunea şi [ ... ]
Nu vi se pare de-a dreptul dulce cum sistemul încearcă să ne convingă de faptul că VW Touareg e o maşină proastă? Eu, dacă aş fi Volkswagen, adică firma cu pretenţii şi nu dealerul Plăcintă de la marginea [ ... ]
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat există. Ştiu, pentru mulţi poate părea surprinzător. Este chiar mai viu decât alte partide. Şi această afirmaţie poate părea surprinzătoare. Dar un partid cu două conduceri, trebuie musai că este viu, dinamic. Singura problemă este [ ... ]
Cum poţi sa descrii o gască de indivizi, de găunoşi care au ajuns parlamentari, cei mai mulţi pentru că aşa a decis hârzobul electoral, o găşcuţă fudulă de statutul ei, care votează împotriva interesului urbei? Cum o poţi descrie? Cum? Că este vorba de finanţare pentru un Spital Municipal, pentru o [ ... ]
„ Băi, ştii ceva, eu sunt fan Băsescu”. Aşa declara cu ceva timp în urmă o pedelistă jignită de marginalizarea picioarelor ei lungi. A fi fan Băsescu devenea, astfel , sinonim cu intangibilitatea, cu un fel de a [ ... ]
1. Cum e posibil să existe dezbateri la Prefectură despre consumul de droguri din liceele băcăuane, despre diminuarea efectelor acestui consum, şi pentru Poliţia băcăuană acest fapt să nu existe [ ... ]
Prin golden bliţurile băcăuane a fost zilele acestea ceas de tocmeli. În conclavurile unde s-au tăiat feliile de caşcaval s-a negociat atent, matematic, dar pe ici pe colo s-a mai aşteptat şi ultima învârtitură de [ ... ]
Reporterul stătea aşa, la o cafea de trust bucureştean, sorbind licoarea dintr-un pahar de plastic, de la tonomat, dar cu degetul mic ridicat, că aşa i s-a spus că fac preţioşii. Celălalt reporter era în parcarea celuilalt trust şi îi arăta [ ... ]
