Reabilitarea termică a clădirilor nu este nici moft si nici optională. Ea este o necesitate obiectivă, o consecinţă şi un obiectiv prioritar al politicii energetice europene. Directivele Uniunii Europene privind eficienţa energetică la consumatorii finali, care sunt aplicate şi în Romania din 2008, recomandă reducerea consumului de energie cu 9%, în intervalul 2008-2016, iar din 2020, toate clădirile noi ar trebui să devină de tip pasiv sau energopozitive. La începutul anului 2009 prin ,,ORDONANŢA DE URGENŢĂ a GUVERNULUI ROMÂNIEI Nr. 18 din 4 martie 2009’’ a fost lansat programul de reabilitare termică a locuinţelor. Conform art. 5. al acestei Ordonanţe, realizarea lucrărilor de investiţie are ca scop   creşterea perfomanţei energetice a blocurilor de locuinţe, astfel încât consumul anual specific de energie finală calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/m2.a., în condiţii de eficienţă economică. Este foate greu, dacă nu imposibil în unele cazuri, să se obţină această valoare în condiţiile în care o mare parte a  blocurilor de locuit sunt adevărate site din punct de vedere al protecţiei termice. De aceea sunt necesare o bună proiectare şi responsabilitate sporită în faza de execuţie, dar şi conştientizarea proprietarilor.

             Pierderile de căldură la o construcţie depind de capacitatea de izolare termică a anvelopei (acoperiş, pereţi exteriori opaci, ferestre), de intesitatea ventilării, de eficienţa instalaţiilor de încălzire şi pentru prepararea apei calde dar şi de comportarea locatarilor. Referitor la capacitatea de izolare termică a anvelopei, caracteristica cea mai importantă este rezistenţa termică. În primă apreciere ea poate fi evaluată cu expresia:



                              R = Ri+Rd+Re                       [m2K/W]

 

             unde:

-             Ri  şi Re  - rezistenţe de suprafaţă

-             Rd =  - suma rezistenţelor termice ale straturilor componente de material

-             λ – conductivitatea termică

-             d – grosimea straturilor componente

 

             Se observă că R este proporţional cu grosimea straturilor şi invers proporţional cu valoarea conductivităţii termice λ.

             Este foarte important să se înţeleagă că această rezistenţă este corectată sau diminuată de efectul punţilor termice. Acestea pot fi liniare sau punctuale. Punţile liniare sunt verticale (colţuri intrânde sau ieşinde ale clădirilor, stălpii de beton armat, intersecţia pereţilor interiori cu cei exteriori), orizontale (soclul, aticul, balcoanele, centurile de beton armat, intersecţia planşeelor cu pereţii exteriori) şi conturul tâmplăriei, iar cele punctuale sunt elemente de legătură şi consolidare la panourile prefabricate mari, agrafe de metal, etc.. Ele trebuie înţelese ca poduri care facilitează şi amplifică transferul de căldură. Efectul acestora este foarte important şi pentru  aceasta se recomandă asigurarea continuităţii, pe cât posibil, a protecţiei termice pe toate elementele anvelopei.  

             La baza lucrărilor de reabilitare susţinute de stat şi de primării se află ‚‚METODOLOGIA DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR’’ care prevede, pentru clădirile de locuit, urmatoarele rezistenţe corectate minime necesare pentru diferitele elemente ale anvelopei:
            

             Fondul de locuinţe din România, potrivit recensământului din martie 2002, este de peste 8,11 milioane de unităţi, amplasat în aproape 4.846.600 de imobile, dintre care 52,5% sunt în mediul urban. Majoritatea acestor locuinte, 62%, se află în clădiri cu o vechime între zece şi 55 de ani, caracterizate printr-un grad redus de izolare termică şi o uzură avansată, iar 25% au peste 55 de ani. România este una dintre ţările europene cu blocuri de locuinţe având grad de izolare termică redus: 83.800 de blocuri cu aproximativ trei milioane de apartamente în care trăiesc peste şapte milioane de oameni, potrivit MDLPL. O mare parte a fondului construit din România sunt clădiri la care pereţii exteriori sunt din panouri de beton cu punţi termice iar planşeul peste ultimul nivel şi planşeul peste subsol sunt neizolate termic sau cu izolaţie care nu mai corespunde cerinţelor actuale. Astfel trebuie intervenit neapărat asupra tuturor elementelor anvelopei, iar pentru a adopta grosimi corespunzătoare de izolaţii trebuie cunoscute foarte bine proprietăţile termice ale materialelor folosite.

             În prezent se folosesc polistirenul expandat, polistirenul extrudat şi vata minerală. Fiecare dintre aceste materiale este gîndit pentru izolarea termică a unor anumite elemente ale anvelopei. Faţă de polistirenul expandat, cel extrudat are o rezistenţă la compresiune mai bună, iar vata minerală rezistă la foc. Conductivităţile termice ale acestor materiale sunt apropiate, dacă nu chiar identice:   

 

  Fondul de locuinţe din România, potrivit recensământului din martie 2002, este de peste 8,11 milioane de unităţi, amplasat în aproape 4.846.600 de imobile, dintre care 52,5% sunt în mediul urban. Majoritatea acestor locuinte, 62%, se află în clădiri cu o vechime între zece şi 55 de ani, caracterizate printr-un grad redus de izolare termică şi o uzură avansată, iar 25% au peste 55 de ani. România este una dintre ţările europene cu blocuri de locuinţe având grad de izolare termică redus: 83.800 de blocuri cu aproximativ trei milioane de apartamente în care trăiesc peste şapte milioane de oameni, potrivit MDLPL. O mare parte a fondului construit din România sunt clădiri la care pereţii exteriori sunt din panouri de beton cu punţi termice iar planşeul peste ultimul nivel şi planşeul peste subsol sunt neizolate termic sau cu izolaţie care nu mai corespunde cerinţelor actuale. Astfel trebuie intervenit neapărat asupra tuturor elementelor anvelopei, iar pentru a adopta grosimi corespunzătoare de izolaţii trebuie cunoscute foarte bine proprietăţile termice ale materialelor folosite.
    În prezent se folosesc polistirenul expandat, polistirenul extrudat şi vata minerală. Fiecare dintre aceste materiale este gîndit pentru izolarea termică a unor anumite elemente ale anvelopei. Faţă de polistirenul expandat, cel extrudat are o rezistenţă la compresiune mai bună, iar vata minerală rezistă la foc. Conductivităţile termice ale acestor materiale sunt apropiate, dacă nu chiar identice:   

:  

 

HOTĂRÂREA DE GUVERN 1736 din 2006 stabilea că la finanţarea lucrărilor de reabilitare termică a cladirilor de locuit tip condomenii (blocuri), nominalizate în programele anuale de acţiuni, aprobate prin hotărâre a Guvernului, se asigura 34% din valoarea lucrărilor din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (M.T.C.T.), 33% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite şi 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. Prin noua ordonanţă de urgenţă din luna martie, ponderea statului a urcat la 50%, ramănând ca primăriile sa vină cu 30%, iar proprietarii cu doar 20% din contribuţie. Autoritaţile locale pot decide să asigure şi restul de 20% în anumite cazuri, noua ordonanţă o permite. Ministrul Vasile Blaga a spus că primăriile şi consiliile locale pot decide în urma unor anchete sociale, ca urmare şi a unor cereri din partea locatarilor, dacă anumite familii sunt intr-adevăr în imposibilitatea de a suporta cheltuielile. Având în vedere că o parte din valoarea execuţiei sunt banii proprietarilor, o parte din responsabilitatea controlului calităţii acesteia le revine şi lor.

        „Cele mai multe dintre clădirile din Romania sunt încadrate în clasele energetice C si D, avand consumuri specifice finale anuale pentru încălzire, apa caldă de consum şi iluminat cuprinse între 200-400 kilowati pe un metru pătrat construit, anual“, detaliază Emilia-Cerna Mladin, preşedintele AAEC. În cazul imobilelor vechi, după reabilitare consumul de energie scade, factura de intreţinere fiind cu 38%- 40% mai mică decât înainte. „De exemplu, într-un bloc vechi din Bucureşti, consumurile energetice după reabilitare au scăzut cu 35%“, completează specialiştii din cadrul MDLPL. Clădirile de clasa A au cheltuieli de întreţinere cu până la 70%-80% mai mici faţă de situaţia medie din România, potrivit AAEC. „În medie, la o investiţie de 2,5%-5%, apartamentul se vinde cu 10%-15% mai mult, dar vecinatatea poate sa scadă valoarea. Dacă s-ar asocia mai multe blocuri sau o zonă intreagă, atunci ar ridica valoarea întregii arii şi pentru o perioadă mai mare de timp“, după cum spune Mihai Mereuţă. Chiar dacă proiectele de audit energetic sunt de o foarte bună calitate, atunci când se trece la faza de punere în operă unele din recomandările auditorilor sunt ignorate, cu sau fără intenţie. Astfel, în cazul unui bloc care, conform proiectului, după reabilitare se încadrează în clasa de eficienţă energetică B sau chiar A, în momentul finalizării execuţiei, datorită greşelilor din timpul acesteia, calificativul se poate schimba.

             În continuare prezentăm unele sugestii pentru a vă putea verifica singuri calitatea lucrărilor şi eficienţa soluţiilor adoptate:  

-   Foarte des întâlnită este afirmaţia: ‚‚5 cm de polistiren extrudat sunt echivalentul a 10 cm de polistiren expandat’’. Este greşit pentru că, după cum am arătat, aceste materiale au conductivităţi termice similare. Sunt foarte multe confuzii de genul acestea plecate de la ‚‚meseriaşi’’, care trebuiesc evitate.

-               În cazul pereţților exteriori, indiferent de zona climatică, grosimea termoizolaţției trebuie să fie de minim 10 cm, iar glafurile exterioare ale ferestrelor se protejează cu polistiren extrudat de 2 cm. Este foarte important să se asigure continuitatea stratului termoizolant, mai ales în zonele punţilor termice amintite mai sus. O mare greşeală făcută în execuţie este decuparea necorespunzătoare a acestuia (am întâlnit cazuri unde a fost decupat stratul termoizolant şi 50 – 60 cm) în zona existenţei magistralelor de gaz, care sunt montate aparent şi pe care nu ne este permis să le acoperim. O soluţie de bun simţ ar fi aplicarea unei protecţii termice din polistiren de 2 cm, şi aplicarea termosistemului cât mai apropiat de aceste magistrale. Varianta cu mărirea spaţiului dintre magistrale şi perete astfel încât să putem aplica un termosistem de 10 cm, prin lucrări de instalaţii este preferabilă dar nerealistă.

             Multe probleme apar şi în cazul tencuielii armate care intră în alcătuirea termosistemului, în timp apar microfisuri şi chiar desprinderi ale acesteia de stratul termoizolant. Acestea pot fi evitate prin folosirea rosturilor de mişcare şi dilataţie. Conform codurilor europene şi normativului MP 024 – 02 - 2002 se prevăd rosturi de mişcare care vor împărţii faţada în câmpuri de cel mult 14 m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de eforturi. Rosturile se pot realiza cu ajutorul profilelor de dilataţie care sunt distibuite de fiecare producător de termosisteme.             

           Ca o completare spunem că, la pereţii exteriori, polistirenul expandat poate fi folosit fără probleme la locuinţe cu regim de înălţime până în P+4E, pentru cladire mai înalte se recomandă a se folosi, din condiţii de protecţie împotriva propagării incendiilor, vata minerală.

-               În cazul planşeului peste ultimul etaj, acesta se poate reabilita prin mai multe metode. Una dintre aceste metode, şi cea mai eficientă, este modificarea sistemului de acoperiş din terasă în şarpantă pe scaune, izolarea planşeului superior se face cu un strat de vată minerală rigidă sau polistiren > de 20 cm grosime, protejat cu o şapă slab armată. În cazul în care modificarea sistemului de acoperiş nu este posibilă se analizează calitatea straturilor de protecţie higrotermică şi necesitatea înlocuiri acestora. Dacă, capacitatea portantă a terasei ne permite iar stratul de hidroizolaţie este continuu şi fără infiltraţii, se poate dispune peste aceasta izolaţia termică din vată minerală rigidă sau polistiren extrudat cu grosimea amintită mai sus, hidroizolaţia veche devenind barieră de vapori. Apoi termoizolaţia se protejează cu o şapă amată după care se aplică un nou strat hidroizolant. Atunci când straturile termohidroizolante sunt degradate sau încărcarea suplimetară a planşeului nu este permisă, se recomandă scoaterea sistemului vechi de protecţie higrotermică şi înlocuirea acestuia cu unul modern.

             Termenul de barieră de vapori trebuie explicat. Acest strat foarte important din alcătuirea unui termosistem împiedică infiltrarea vaporilor de apă, proveniţi din interiorul clădirilor în izolaţia termică, fapt care ar duce la diminuarea rezistenţei termice a izolaţiei şi prin acumularea apei în termoizolaţie se favorizează apariţia mucegaiului. Pentru evacuarea vaporilor de apă în exces sunt necesare şi alte măsuri pe care le vom prezenta într-un alt aliniat.

             Foarte importantă, la ultimul nivel, este racordarea corectă a izolaţiei cu stratul de protecţie termică de pe atic pentru a diminua efectul punţii termice ce se formează la intersecţia aticului cu planşeul de sub pod sau terasă.      

-               Planşeul peste subsol se protejează termic cu un strat de izolaţie de polistiren expandat de 10 cm dispus pe tavanul subsolului protejat cu o tencuială armată împotriva dăunătorilor. Se recomandă racordarea acestuia cu un strat de protecţie termică de polistiren cu lăţimea de minim 50 cm dispus pe pereţii exteriori ai subsolului. Atunci când subsolul lipseşte şi planşeul inferior este aşezat pe sol reabilitarea acestui element de anvelopă este mai dificilă datorită faptului că trebuie executată în locuinţe unde este nevoie de acceptul proprietarilor. În cazul în care nu sunt probleme de genul acesta, placa pe sol se reabilitează termic prin aplicarea unui strat de protecţie termică din polistiren extrudat de 10 cm, pe care se dispune o şapă armată.

-               Pereţii spre casa scării se recomandă să fie izolaţi cu vată minerală sau polistiren expandat în funcţie de regimul de înălţime al clădiri, cu grosimea de 5-8 cm.

             O altă mare problemă la clădirile de tip condomenium este eliminarea sau astuparea fostelor canale de ventilaţie din băi şi bucătării. Astfel, eliminarea aerului viciat şi a vaporilor de apă a devenit problematică. Odată cu înlocuirea tâmplăriei vechi cu tâmplărie etanşă cu geam termopan, această problemă s-a amplificat. Se recomandă folosirea tâmplăriei cu clapetă de ventilare, reactivarea fostelor canale de ventilaţie şi chiar aerisirea controlată a încăperilor prin deschiderea ochiurilor mobile ale tâmplăriei.
             În rapoartele de audit energetic se recomandă soluţii şi pentru reabilitarea instalaţiilor. Chiar dacă sunt cu statut de recomandării, aceste soluţii trebuie puse în practică. Nu se pot atinge valori ale energiei finale consumate, cum sunt cele stipulate în OUG Nr. 18, decât prin completarea izolării termice a anvelopei cu reabilitări ale instalaţiilor.

             Se propune pentru reabilitare :

a. instalaţia de încălzire şi preparare a apei calde de consum. :

-                                         Înlocuirea branşamentului de apă caldă

-                                         Înlocuirea branşamentului termic în canal prin conducte preizolate în exterior de la punctul termic la bloc  şi înlocuirea inclusiv izolarea conductelor verticale din casa scării la o distribuţie pe orizontală

-                                         Redimensionarea instalaţiei de încălzire după reabilitarea construcţiei, respectiv izolarea termică a anvelopei şi înlocuirea ferestrelor de lemn cu cele de tip termopan

-                                         Realizarea distribuţiei agentului termic pe orizontală şi contorizare pe apartament

-                                         Montarea robinetelor termostatate la fiecare corp de încălzire

-                                         Realizarea conductei de recirculare a apei calde pînă la baza coloanelor.

 

b. instalaţia electrică :

-           Prevederea corpurilor de iluminat cu consum energetic redus.

-           Montarea unui întrerupător de scară cu temporizare pentru iluminatul pe casa scării.

             Toate aceste sugestii trebuie completate cu o atitudine responsabilă din partea locatarilor faţă de utilizarea energiei. Deasemenea folosirea perdelelor, storurilor şţ obloanelor poate contribui semnificativ la diminuarea pierderilor de căldură din clădiri.

             Eficienţa energetică are o contribuţie esenţială la protecţia mediului înconjurător. Ea va permite utilizarea resurselor neconvenţionale, regenerabile şi curate care nu emană CO2 şi nu implică importuri costisitoare. Astfel ea este cheia unui viitor fericit al omenirii , pentru care trebuie luptat fără încetare.

 Marian Pruteanu